Manual de stil

De la {{SITENAME}, un proiect nemira.ro

Acest manual de stil a fost creat pentru a vă asista în crearea și editarea paginilor. Considerați-l ca pe un îndrumar, o colecție de sugestii, nu are un caracter de constrângere, ci are scopul de a vă clarifica îndoielile legate de formatare.

Rețineți întotdeauna că fondul este mai important decât forma - un articol clar, riguros, documentat și prezentat fără părtinire, însă formatat altfel decât se specifică în acest „manual” este considerabil mai valoros decât un articol fără calitățile de fond, dar respectând riguros sugestiile prezentate aici.

Pentru modalitatea tehnică de producere a diverselor stiluri recomandate aici, vedeți Cum să modifici o pagină.

Pentru informații despre conținutul și organizarea unui articol, vedeți pagina Cum scriu un articol.

Diacritice

Pentru detalii vezi Diacritice.

Toate articolele din Wikipedia în limba română trebuie scrise cu diacritice. Motivul este simplu: acesta este singurul mod corect de a scrie. Dacă nu se folosesc diacriticele pot apărea confuzii; de exemplu cuvântul scris fără diacritice tata ar putea să se refere la oricare dintre cuvintele tata, tată, tătă, țață, țâța, țâță, tață.

Începutul unui articol

Orice articol trebuie să înceapă cu o introducere, fără titlu de secțiune, care să definească subiectul articolului și să stabilească generic contextul acestuia. În această definiție, de preferat în prima frază, titlul articolului trebuie să apară scris din nou cu caractere aldine, ca parte a frazei. Repetarea poate fi identică sau doar aproximativă. Dacă obiectul articolului este cunoscut sub mai multe nume, acestea trebuie să apară și ele în introducere cu caractere aldine.

Spre deosebire de enciclopediile tipărite, care dispun de un spațiu limitat, în WikiSF se recomandă ca toate propozițiile să aibă predicat, inclusiv prima din articol (v. exemplele de mai jos).

Dacă subiectul articolului este titlul unei opere de artă (roman, film, album muzical, etc.) sau al altei lucrări de dimensiuni considerabile (dicționar, etc.), acesta va fi repetat în introducere cu caractere simultan aldine și cursive, de exemplu Istoria literaturii Science Fiction. La lucrările de dimensiuni mai mici (nuvele, povestiri, poezii, episoade de film, cântece, etc.) titlul se va marca în introducere cu aldine și ghilimele: „Vestitorii primăverii”.

Exemple

Frazele de mai jos arată cum se recomandă să fie începute articolele. În fiecare caz se dă și textul sursă corespunzător.

• În geometria euclidiană, teorema lui Pitagora stabilește o relație între laturile unui triunghi dreptunghic.

În [[geometrie euclidiană|geometria euclidiană]], '''teorema lui Pitagora''' stabilește o relație între laturile unui [[triunghi dreptunghic]].

• Renașterea reprezintă epoca de înnoire socială și culturală care a avut loc în Europa, la sfârșitul Evului Mediu.

'''Renașterea''' reprezintă epoca de înnoire socială și culturală care a avut loc în [[Europa]], la sfârșitul [[Evul Mediu|Evului Mediu]].

• Hidroxidul de sodiu (NaOH), cunoscut și ca sodă caustică sau leșie, este o bază caustică.

'''Hidroxidul de sodiu''' ([[sodiu|Na]][[oxigen|O]][[hidrogen|H]]), cunoscut și ca '''sodă caustică''' sau '''leșie''', este o [[bază (chimie)|bază]] caustică.

• O noapte furtunoasă este o comedie scrisă în 1879 de Ion Luca Caragiale.

'''''O noapte furtunoasă''''' este o comedie scrisă în [[1879]] de [[Ion Luca Caragiale]].

• „Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii scrise de Mihai Eminescu.

'''„Luceafărul”''' este una dintre cele mai celebre poezii scrise de [[Mihai Eminescu]].

Articole biografice

Prima frază a unui articol biografic trebuie să precizeze (dacă sunt cunoscute) data, anul și locul nașterii. Acolo unde este cazul se vor scrie aceleași informații și pentru deces. Exemple:

• Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un politician român.
• Philip David Charles Collins (cunoscut sub numele Phil Collins, n. 30 ianuarie 1951, Londra) este un cântăreț britanic.

Articolele biografice se adaugă în categorii de nașteri și decese, de exemplu:

• Categorie:Nașteri în 1878
• Categorie:Decese în 1967

Titluri de secțiune

Pentru titluri de secțiune folosiți formatul ==, nu '''. De exemplu titlul acestei secțiuni a fost scris astfel:

==Titluri de secțiune==

Subsecțiunile se scriu cu câte trei semne egal de fiecare parte ș.a.m.d.

Dacă mărimea caracterelor din titluri vi se pare prea mare sau prea mică, vă rugăm să nu formatați manual aspectul lor și să nu retrogradați sau avansați secțiunea la un alt rang. Aspectul titlurilor este doar o problemă estetică, nu de conținut; este mai important ca secțiunile să fie structurate corect decât să arate pe gustul tuturor. De altfel fiecare cititor are alte preferințe, alt monitor, alt browser și altă configurație a calculatorului, încât este greu de găsit un format vizual care să satisfacă pe toată lumea.

Avantajul folosirii formatului cu semne egal pentru titlurile de secțiune constă în faptul că Wikipedia recunoaște acele linii ca titluri și poate efectua o serie de operații automate: generarea cuprinsului articolului, numerotarea secțiunilor și subsecțiunilor, acordarea unei priorități mai mari în căutare etc. În plus se asigură o formatare uniformă a tuturor articolelor.

Evitați să introduceți legături interne sau externe în titluri, pentru că unii utilizatori vor avea probleme de compatibilitate. Cel mai bine este să introduceți astfel de legături în primul paragraf de după titlu.

Liste

În articole se pot introduce liste de elemente. Listele numerotate se realizează folosind caracterul # (diez), iar cele fără numerotare cu caracterul * (asterisc), puse la începutul rândului. Exemple:

#Primul element
#Al doilea element

*Un element
*Alt element

În funcție de efectul dorit este posibil să fie nevoie să recurgeți la folosirea tabelelor.

Titluri de lucrări

Scrierea titlului unei opere literare, muzicale, cinematografice etc. se face fie folosind caracterele cursive, fie ghilimelele, alegerea fiind determinată de dimensiunile lucrării respective și de caracterul său de întreg sau fragment.

Pentru romane, filme, albume muzicale, dicționare sau alte lucrări de dimensiuni considerabile și de sine stătătoare, titlul se va scrie cu caractere cursive. Tot aici intră și titlurile de ziare și reviste, întrucât ele reprezintă în general o serie lungă de ediții, chiar dacă fiecare ediție în parte este de mici dimensiuni. Exemple:

• Caragiale publică în 1879 în Convorbiri literare piesa O noapte furtunoasă.
• Liviu Rebreanu a lucrat la romanul Ion între 1913 și 1920.
• Premiera filmului Pe aripile vântului a avut loc la 15 decembrie 1939.

La lucrările de dimensiuni mai mici precum poeziile, episoadele de film, cântecele etc. titlul se va introduce între ghilimele. Exemple:

• „Noi vrem pământ!” este una dintre cele mai emoționante poezii ale lui George Coșbuc.
• Beethoven a compus „Sonata lunii” în 1801.

Când titlul original este într-o limbă străină

Dacă titlul original al unei lucrări citate este într-o limbă străină și nu există o traducere în limba română, puteți să căutați o traducere cât mai potrivită pentru titlu și să o puneți în paranteză, alături de titlul în limba originală.

Stiluri pentru discutat cuvinte

Atunci când în discuție este un cuvânt oarecare, evidențiați-l cu italice pentru claritate:

• Cuvântul mulțumesc provine din prescurtarea expresiei la mulți ani
  • Cuvântul ''mulțumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulți ani''
• Litera E este cea mai frecventă literă în limba engleză.

Reguli de punctuație

Folosiți regulile normale de punctuație ale limbii române literare.

• Ghilimelele recomandate la Wikipedia sunt cele stabilite în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a (1995):
  • „exemplu”
  • „un «exemplu» corect”

Observații:

1. Se acceptă și folosirea ghilimelelor drepte: "exemplu". Alte forme de ghilimele sunt considerate incorecte. În plus, folosirea apostrofurilor pe post de semne ale citării este descurajată și pentru că împiedică găsirea cuvintelor folosind funcția de căutare, întrucât apostroful este interpretat ca parte a cuvântului.
2. Folosiți întotdeauna ghilimele pentru citate de orice natură.

ATENȚIE!

După semnele de punctuație (punct, virgulă, semnul exclamării ș.a.) se lasă un spațiu liber, înainte de ele nu. În interiorul parantezelor nu se lasă spații libere, dar în exterior da. Excepție fac punctele din interiorul unei abrevieri (î.Hr., ș.a.m.d., C.F.R.), simbolurile folosite în expresii matematice ca f(x,y) sau 3,14 și altele asemenea. Paranteza se închide înainte de semnul de punctuație. Exemple:

Stilul științific

• Pentru unități de măsură folosiți întotdeauna unitățile din SI. Nu este necesar să convertiți unitățile de măsură în unități anglo-saxone (imperiale) nici măcar cu titlu informativ, afară de cazul că valorile anglo-saxone ale măsurătorilor respective au vreo importanță anume în context. Motivul este că prea puțini vorbitori de română sunt mai familiarizați cu unitățile anglo-saxone decât cu cele din SI, deci nu are rost să aglomerați articolul cu date inutile. Dacă traduceți articole din engleză în care se folosesc unități anglo-saxone, folosiți această pagină de conversii pentru a le traduce în unități SI. În cazul temperaturii, este recomandat să folosiți totuși scara Celsius, consacrată în țara noastră.

Articole legate de religie

Pronumele referitoare la zeități nu se scriu cu literă mare, chiar dacă sunt scrise cu literă mare în textele religioase, deci nu „Cea mai cunoscută învățătură a Lui este...” ci „Cea mai cunoscută învățătură a lui este...". Excepție se face atunci când se citează direct dintr-un text unde pronumele este scris cu literă mare.

Citate

În interiorul articolelor pot fi introduse citate relevante, atât folosind formate specializate, cât și prin inserarea textului între ghilimele duble („ ”).

Legături interne

Este încurajată folosirea așa-numitelor „legături interne” către alte articole, cum ar fi [[Science-fiction]] pentru a trimite cititorul la articolul Science-fiction. Folosiți astfel de legături cu judecată, la termenii și cuvintele ale căror articole merită citite pentru înțelegerea articolului în cauză. Totuși nu exagerați, nu creați legături pentru absolut fiecare apariție a unui același termen. În general se recomandă ca legătura să apară doar la prima folosire a unui termen, însă în cazul unui articol lung puteți să faceți mai multe legături pentru un același termen care apare la distanțe considerabile. Ca de obicei, folosiți-vă judecata pentru a face articolul clar și ușor de folosit fără a-l aglomera inutil.

Legăturile care respectă convențiile pentru denumiri au cele mai mari șanse să devină valide, și în plus ajută editorii să creeze articole cu nume valide dacă articolul nu există deja.

Este încurajată și folosirea legăturilor cu nume schimbat dacă aceasta face textul mai fluent

Încercați să creați legături corecte. Dacă ați creat o legătură iar articolul pare să nu existe, verificați executând o căutare - e posibil ca articolul să existe, dar să aibă un titlu diferit.

Totuşi, nu abuzaţi de legături interne către articole care nu există doar în speranţa că se va găsi cineva care să le scrie. Acest lucru s-ar putea întâmpla după multă vreme şi până atunci articolele inexistente invocate de legăturile interne vor fi create de către boţi specializaţi în SPAM.

Legături interne spre Wikipedia în alte limbi

Tehnic este posibil ca o legătură internă să trimită spre o pagină din Wikipedia în alte limbi, lucru care este util de exemplu în paginile de discuții. În articole, totuși, legăturile interne trebuie să trimită numai spre pagini din Wikipedia în limba română. Dacă deocamdată acele pagini lipsesc este de preferat să fie create provizoriu ca cioturi în cadrul cărora să fie trecute legături interlinguale către celelalte Wikipedii. Astfel cititorii care cunosc și alte limbi au libertatea de a alege, iar WikiSF în limba română are șanse crescute de a se dezvolta.

Referințe informative

De multe ori este necesară crearea unor referințe informative în afara textului articolului. De obicei sunt preferate formele

Vezi și limba engleză, limba română

pentru liste scurte, sau creați o secțiune separată intitulată Alte legături pentru liste mai consistente, de obicei la sfârșitul articolului (pentru un exemplu vezi ultima secțiune a acestui articol).

Legăturile externe

Wikipedia nu este o colecție de link-uri, și de aceea nu încurajăm articolele care conțin numai link-uri externe. Cu toate acestea, link-urile către site-uri care conțin informații mai detaliate asupra subiectului sunt binevenite, cu atât mai mult dacă site-ul respectiv a fost o sursă consistentă de date pentru articolul în cauză.

Pentru posibilitățile de formatare a link-urilor externe vezi Cum să editezi o pagină. Forma preferată de link este cea în care adresa efectivă este ascunsă și înlocuită de un text explicativ.

Imagini

Folosirea de imagini (fotografii, hărți, diagrame, etc.) este binevenită atunci când aduce informație relevantă în articol. Adesea o imagine este mai valoroasă decât o descriere, oricât de minuțioasă ar fi aceasta din urmă. Îndrumările de mai jos se referă la plasarea de imagini în articole. Despre partea tehnică a folosirii imaginilor în articole, a se vedea Wikipedia:Imagini. Despre aspectul legal, a se vedea Wikipedia:Drepturi de autor.

Aranjare logică. În primul rând trebuie precizat că aspectul grafic al unui articol depinde foarte mult de diverși parametri: lățimea ferestrei în care se afișează pagina de internet, mărimea fontului, tipul de browser, etc., care sunt foarte diferiți de la un calculator la altul și de la un utilizator la altul. Astfel, chiar dacă aranjăm un articol să apară superb în anumite condiții de vizualizare, în alte condiții el poate să devină chiar greu de citit. Ca atare, se recomandă ca în aranjarea imaginilor să se țină mai mult cont de legătura logică dintre imagini și text, și mai puțin de partea estetică.

Unde pun imaginea? Atunci când o imagine se referă la o anumit fragment din articol, ea trebuie plasată pe cât posibil lângă acel paragraf (în textul sursă se va pune de exemplu codul [[imagine:Wiki.png|...]] înainte de paragraf). Nu trebuie introduse imagini în articol numai pentru că au legătură cu subiectul general al acestuia și nu cu un paragraf sau cu o idee anume; pentru aceasta, se recomandă să fie plasate la Wikimedia Commons și categorisite corespunzător, sau incluse într-o galerie de imagini pe acel proiect. Când, însă, ilustrarea unei afirmații sau a unei idei dintr-un paragraf nu se poate face cu o singură imagine, se recomandă crearea unei galerii sub acel paragraf; fiecare imagine din galerie trebuie descrisă și trebuie explicat rolul ei ilustrativ.

Dreapta? Stânga? Întrucât titlurile de secțiuni sunt aliniate întotdeauna la stânga, imaginile puse pe stânga tind să împiedice cititul. Se recomandă în măsura posibilului plasarea tuturor imaginilor pe partea dreaptă. În plus, când există imagini pe ambele părți ale unui paragraf, uneori spațiul care rămâne la mijloc pentru text este prea mic. De asemenea, în funcție de navigatoare, textul poate să nu se „așeze” în jurul pozelor, apărând astfel spații goale inestetice. Există totuși o excepție, valabilă în general pentru portrete, când se recomandă așezarea imaginilor în stânga, și anume atunci când personajul privește înspre dreapta; dacă imaginea ar fi plasată în dreapta, atunci personajul ar privi „în afara” articolului.

Dimensiune. Imaginile mari vor fi afișate în articol la o dimensiune redusă, astfel încât să nu ocupe prea mult din pagină. Cititorii care doresc să vadă imaginea la dimensiunea originală pot apăsa pe imagine.

Test. Este recomandat ca atunci când au fost introduse sau mutate imagini într-un articol sau când au fost făcute modificări majore în textul acestuia, aspectul paginii să fie verificat. Aceasta se poate face prin lărgirea ferestrei browserului până la lățimea maximă și apoi prin îngustarea ei până la aproximativ jumătate din lățimea monitorului. Dacă la aceste extreme textul curge normal și poate fi citit comod atunci aranjarea imaginilor este acceptabilă.

Legături externe

• Europa.eu, portalul Uniunii Europene, „Prezentarea formală a textului”
• Ioana Vintilă-Rădulescu, „Ce e nou în DOOM2”

Sursa

Wikipedia:Manual de stil

Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice