Valentin Nicolau

De la {{SITENAME}, un proiect nemira.ro

Când a debutat ca dramaturg era deja cunoscut în lumea culturala din România drept unul dintre cei mai importanti editori postdecembristi, fondator al Editurii Nemira. Scriitor, proprietar al Grupului Nemira, fost presedinte-director general al Societatii Române de Televiziune, Valentin Nicolau este de formatie geofizician.

S-a nascut pe 22 iunie 1960, la Bucuresti. A urmat cursurile liceului Spiru Haret si apoi s-a înscris la Facultatea de Geologie si Geofizica a Universitatii Bucuresti, pregatindu-se pentru o meserie în care „ai mult timp liber si nu ai sefi”. De ce se teme? Sa traiasca ieftin…

Aventura a început cu mult înainte. În timpul vacantelor a lucrat ca hamal, sondor, marinar, meditator de matematica si fizica si tehnician geofizician pe vase de cercetari marine. A fost „martisorist”, pictor, a înramat si a vândut tablouri. Dupa absolvirea facultatii, în 1985, si pâna 1990 a lucrat ca inginer geofizician, sef de echipa de prospectiuni gravimetrice la Întreprinderea de Prospectiuni Geologice si Geofizice.

La doar câteva luni dupa Revolutie, în aprilie 90, Valentin Nicolau fonda “Ziarul Stiintelor si Calatoriilor” care s-a dovedit, dupa numai sase numere, un esec financiar.

“Nemira” s-a nascut în 1991 si a însemnat împlinirea unui vis. I-a dat sansa de a transforma pasiunea în profesie: „Eu am visat, am actionat în ideea ca Editura Nemira este o constructie care se faptuieste pentru a ramâne. Dar poate ca reusita mea cea mai importanta o reprezinta alcatuirea si omogenizarea echipei la care tin foarte mult.” În scurt timp, Nemira a devenit una dintre cele mai importante edituri din România si nu numai, în 2001 fiind desemnata cea mai buna editura europeana de science-fiction la Eurocon (Conventia Europeana de Science-Fiction).

Începând din iulie 2001, Valentin Nicolau a devenit consilierul primului-ministru pe probleme de cultura, educatie, cercetare si turism. În iunie 2002 a demisionat.

Între 2002 si 2005 a fost presedinte-director general al Societatii Române de Televiziune, functie din care a demisionat în iunie 2005, motivându-si decizia prin presiunile politice exercitate asupra sa si asupra TVR. Una din cele mai importante realizari din aceasta perioada a fost demararea, împreuna cu o echipa de britanici specializata în rebranding, a unui amplu program de modernizare a institutiei, de la infrastructura pâna la continutul programelor. „E dificil sa ridici de la pamânt un colos obisnuit sa motaie.”, declara Valentin Nicolau despre TVR. „Sa-l determini sa accepte ca trebuie sa-si schimbe felul de a fi, sa înteleaga ca puterea sa nu mai poate sta doar în dimensiunile sale exagerate si în exclusivitatile detinute. Ca trebuie sa devina agil, sa se comporte ca un competitor. […] Energii imense s-au degajat pentru a pastra <monstrul> bleg si obedient, care sa mârâie doar asmutit de vreo putere politica si sa fie absent doar la matrapazlâcurile acelorasi politicieni. În pofida lor, în buna parte am reusit.” În timpul mandatului la TVR, a fost singurul român membru în consiliul de administratie al EBU (European Broadcasting Union – Asociatia Televiziunilor Europene).

Între 2005 si 2006 a fost vicepresedinte al GRIVCO – grupul de presa Intact, iar din 2006 este consultant Lagardere Media pentru România.

La începutul anului 2007, a obtinut, la concursul CNA, licenta pentru înfiintarea postului de radio Smart FM, „primul post cultural privat din România”, iar în luna mai a aceluiasi an a lansat Editura Nemi, specializata în carte pentru copii. În iunie 2007 a devenit membru al Consiliului National al Audiovizualului, functie din care a demisionat dupa numai trei zile, acuzând Consiliul de subordonare politica. Din octombrie 2007 este profesor asociat la Universitatea din Sibiu.

Aventura lui Valentin Nicolau în lumea literara a început însa cu mult mai devreme. În 1994 îi aparea prima carte de literatura pentru copii, „Bronto, un dinozaur înca mic”, urmata în 1995 de „Bronto, un dinozaur neastâmparat”. Dar în atentia lumii teatrale a intrat relativ târziu. În 1998, pe scena Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad i se juca prima piesa, „Vi s-a furat un pat”. Abia în 1999 si 2000 talentul de dramaturg i-a fost confirmat oficial, prin cele doua nominalizari succesive la premiul UNITER pentru cea mai buna piesa a anului. Si, apoi, prin câstigarea, în anul 2000, a Marelui Premiu „Camil Petrescu” pentru Dramaturgie al Ministerului Culturii pentru „Ca zapada si cei doi”, presedintele juriului fiind criticul literar Nicolae Manolescu.

„Piesa are o istorie speciala. Editorul Valentin Nicolau s-a întâlnit cu unul dintre scriitorii care publica la Nemira si care i-a spus ca pentru concursul de dramaturgie <Camil Petrescu> mai sunt înca vreo zece zile, timp în care se mai pot preda manuscrise. Primind acest stimul, n-am mai stat pe gânduri, m-am dus acasa si în cinci nopti am scris piesa. Într-a sasea am facut o pauza minima pentru detasare. Într-a saptea am corectat-o si apoi am trimis-o la concurs. Asta e epopeea.”… Iar „epopeea” a continuat, în anii ce au urmat, pe multe dintre scenele din tara si din Bucuresti - la Teatrul Nottara piesa „Ca zapada si cei doi” se joaca din 2002, sub titlul „Uzina de placeri S.A.” De atunci i-au aparut trei volume de teatru, „Daca as fi un înger”, „Ultimul împarat” si „Mai jos de Figueras”, precum si piese traduse si publicate în antologii colective.

„Nu-mi recitesc piesele.”, declara Valentin Nicolau. „Ar fi ca si cum m-as întoarce la o veche poveste de iubire, am trait-o cândva, a fost minunata sau chinuitoare, dar nu vreau sa mai vad chipul femeii. Poate astazi nici nu as mai recunoaste-o. Prefer sa ma îndragostesc din nou, de alta femeie, sa traiesc o noua poveste.”